Perioada de tranzit spre autonomia universitară va lua sfârşit în mai puţin de trei luni, la începutul anului viitor. Aşa cum a fost specificat, fiecare universitate va avea libertatea de a acumula şi de a distribui resursele financiare după dorinţă, dar în condiţiile legislaţiei ţării. Acest lucru va influenţa şi asupra salariului profesorilor, au menţionat membrii grupului de lucru, format din reprezentanţi ai fiecărei instituţii. Aceştia au mai specificat că profesorii vor fi motivaţi mai mult să participe în proiecte de cercetare, nu doar să predea la curs, după cum se întâmplă în majoritatea cazurilor. Totodată, un cadru didactic de la o universitate mai puţin solicitată va putea să ridice un salariu mai mare decât al unui coleg de breaslă de la o universitate mai prestigioasă, dacă va fi antrenat în cercetare.

Ala Cotelnic, prorector Academia de Studii Economice a Moldovei: «În continuare, eu cred că va exista această diferenţiere va exista, pornind de la componenţa aceasta de cercetare, depinde care universitate va putea să atragă mai multe resurse şi până la urmă depinde şi care profesor, pentru că nu toţi, nu toate cadrele didactice, de exemplu, participă în proiectele respective, în activitatea de cercetare».

Daniela Pojar, manager universitatea „Alecu Russo”, Bălţi: «La noi au crescut salariile profesorilor, deoarece pe lângă salariul de funcţie, pe care îl garantează statul, în mărime, să zicem, de 2.200, noi am mers pe o modificare şi am majorat cu 20% la salariul de funcţie. În plus, mai oferim, lunar, un spor pentru eficienţa sau performanţa în muncă fiecăruia în parte».

În ceea ce priveşte taxa de studii, nimeni nu a putut să specifice dacă, odată cu autonomia universitară, acestea vor creşte. Există un plafon minim de taxă, nu şi maxim.

Ala Cotelnic, prorector Academia de Studii Economice a Moldovei: «Condiţia care este pusă este doar ca mărimea acestor taxe să nu fie mai mică decât cheltuielile reale necesare pentru pregătirea unui student».

În cadrul proiectului „Consolidarea Autonomiei Universitare în Moldova”, implementat de autorităţile europene, au lucrat specialişti de la instituţii din Marea Britanie, Danemarca, Lituania, Suedia şi România. Toţi sunt de părere că primul pas a fost deja făcut şi că această autonomie reprezintă şi o apropiere de cerinţele UE.

John Reilly, profesor Marea Britanie: «Am vizitat universitatea din Cahul, iar rectorul de acolo a implicat o mulţime de studenţi în schimbările care au loc acum. Iar acest lucru este semnificativ, reforma se face pentru studenţi, în primul rând. Ei sunt viitorul Republicii Moldova».
Opt instituţii de învăţământ din Moldova fac parte din proiectul consolidării autonomiei, bugetul căruia depăşeşte un milion de euro.